Casa Bodescu sau Oficiul Stării Civile

Casa Bodescu (în prezent sediul Oficiului Stării Civile) este o clădire de importanță arhitecturală și istorică din or. Bălți, construită pe teritoriul conacului urban al ultimilor proprietari ai orașului Bălți la sfârşitul secolului al XIX-lea. A fost casa de locuit a lui Alexandru Bodescu, fiul lui Constantin Bodescu care se trăgea dintr-o prestigioasă viţă de boieri, fiind proprietarul aşezării Bălţi şi a împrejurimilor acestuia. După decesul lui Alexandru Bodescu, în anul 1914, casa a fost achiziţionată de administraţia oraşului şi transformată în sediul administrativ al zemstvei din Bălţi [5]. În viziunea profesorului Gh. Baciu „Zemstva-un organ reprezentativ al autoguvernării locale, răspândindu-se în Europa în decursul secolului al XIX-lea” [1, p.71].
Pe o carte poştală circulantăde până la anul 1914 este redat sediul zemstvei din Bălţi și putem observa arhitectura elegantă a casei Bodescu. Importanţa cultural-istorică a clădirii se reliefează în anul 1918 prin aceea că, oraşul Bălţi, primul judeţ din Basarabia care şi-a făcut cunoscută declaraţia de Unire a Basarabiei cu Regatul României. La data de 3 martie 1918, sub preşedinţia doctorului Calistrat Hîncu, în incinta sediului zemstvei județului Bălţi s-a votat hotărârea Unirii prin decizia: „Hotărâm, în numele ținutului nostru Bălți, să ne unim din nou cu țara România, voind să împărțim cu ea tot binele și nevoile noastre, ca și în vremurile Moldovei lui Ștefan cel Mare” [3, p.109]. Decizia de la Bălţi a fost semnată de reprezentanţi ai ţăranilor din zemstva judeţului Bălţi.

„În perioada interbelică (1918–1940), după realizarea Marii Uniri, clădirea s-a utilizat în calitate de sediu al Prefecturii judeţului Bălţi. În această perioadă, imobilul trece printr-o schimbare din punct de vedere al arhitecturii. Celebra arhitectă Etti Rosa Spirer (1900-1990), realizează în anul 1934 proiectul întitulat „Amplificarea casei Bodescu pentru sediul Prefecturii”. Clădirii cu un nivel i s-a mai adăugat un etaj, balcon, geamuri şi ornamente exterioare. Intrarea principală fiind accentuată prin 6 coloane în stil ionic, pe care se sprijină balconul” [5].
Ultimatumul sovietic acordat Regatului României, în vara anului 1940, a însemnat o lovitură puternică dată Basarabiei şi întregilor structuri administrative. Fosta Prefectură a oraşului Bălţi este transformată în Palatul Pionierilor, destinat întrunirilor tinerelor generaţii care urmau să îmbrăţişeze spiritul patriotic revoluţionar. Într-un album fotografic al oraşului Bălţi destinat turiştilor identificăm noul statut al edificiului, Palat al Ceremoniilor. La începutul anilor 2000, este denumit Oficiu al Stării Civile pentru oficializarea solemnă a căsătoriilor (OSC).
Pentru darea în exploatare a OSC au fost întreprinse intervenţii majore, conferindu-i clădirii un stil modern. În anul 2010, s-au înlocuit geamurile vechi cu cele de termopan. Pentru interior s-a optat oferirea unei panorame regale. Lustre mari, împodobite cu decoruri, săli spaţioase amenajate cu mobilier. Interiorul îi conferă instituţiei un stil à la Versailles.
La şedinţa Consiliului Naţional pentru Monumentele Istorice (CNMI) nr. 10 din 4 februarie 2016 s-a decis restaurarea faţadei OSC, care are statut de monument cu numărul 42 în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Clădirea, în calitate de vilă urbană, amplasată pe adresa Piaţa Vasile Alecsandri nr. 4, este indicată pentru îndeplinirea funcţiilor social-culturale. CNMI a aprobat următoarele intervenţii:
• executarea tâmplăriei (uşi, ferestre) după modelul istoric;
• reconstituirea ancadramentelor (chenar) ferestrelor şi altor elemente decorative ale faţadei din ghips;
• finisarea soclului (trecere) se va efectua din plăci de piatră de tip Cosăuţi (de dimensiuni mari);
• reconstituirea formei originale a acoperişului, materialul învelitorii fiind – tablă plată metalică de culoarea cuprului oxidat [5].
La momentul actual însă, calitatea efectuării lucrărilor în urmă cu mai mult de zece ani, scoate la iveală dezinteresul restauratorilor care s-au ocupat de această clădire. Unele părţi componente ale structurii au început a se dezintegra, în special cele ce ţin de aspectul exterior. În urma unor comunicate de presă din anul 2019, au fost înaintate iarăşi demersuri către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova în vederea acordării de noi fonduri pentru a se finisa reparația. Un eveniment istoric a avut loc la 2 martie anul 2018: în OSC, Institutul de Istorie, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălţi au organizat Conferința Științifică „Centenarul votării Unirii de către zemstva județului Bălți”. Participanții la Conferință au propus instalarea unei plăci comemorative pe clădirea fostei Zemstve a județului Bălți pentru a păstra vie memoria înaintașilor neamului [4].

Referințe bibliografice:

1. BACIU, Gheorghe. Orașul Bălți și oamenii lui. Chișinău: Tipografia Centrală, 2011. p. 71.
2. Casa Bodescu. [online] [citat 03.04.2022]. Disponibil https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Bodescu
3. CIOBANU, Ștefan. Basarabia: „Anexe documentare”. In: Populația, istoria, cultura, Ch.: Editura Știința, 1992. pp. 108-111. ISBN 5-376-01526-2.
4. Conferința științifică„ Centenarul votării unirii de către Zemstva județului Bălți”. [online] [citat 03.04.2022]. Disponibil http://historyinstitute.md/index.php/ro/activitate/intruniri-stiintifice/855-conferina-tiinific-centenarul-votrii-unirii-de-ctre-zemstva-judeului-bli
5. Valorificarea Oficiului Stării Civile din Mun. Bălţi ca obiect de patrimoniu local. [online] [citat 03.04.2022]. Disponibil https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/450-459.pdf

Pușcari Veronica, bibliotecar
Sala cartea românească,
Serviciul relații cu publicul,
a BibliotecaMunicipală „Eugeniu Coșeriu”